Te simți sprijinită de cineva mai presus de tine sau simți că toată povara, toate responsabilitățile și deciziile sunt pe umerii tăi?

Te-ai uitat vreodată cu adevărat cât îl lași pe Dumnezeu să te ghideze?

Poți să ai credința, certitudinea că nu trebuie să controlezi totul și că lucrurile se vor așeza în jurul tău cu ușurință?

Mă rog lui Dumnezeu să-mi dea în fiecare zi un trup sănătos, o minte clară și liniștită, un suflet plin de lumină, iubire și bucurie, dar și o inimă cu credință veșnic înfloritoare.

Poți să te uiți la un moment înapoi în viața ta și să vezi cum ceea ce ai trăit atunci a fost datorită ghidării Divine 100% ?

Zilele trecute am experimentat ceea ce unii numesc destin, serie de sincronicități, care au dus la un rezultat unde realistic vorbind, șansele ca acel lucru să se întâmple erau poate 10%, ca să nu spun direct zero :)) Mai ales că eu singură tăiasem conștient orice variantă (care ținea de mine, o pământeancă, evident!) prin care se putea ajunge la acel rezultat.

M-am uitat înapoi și am parcurs pașii evenimentelor din acea zi ca să-mi dau seama ce am făcut de am reușit să ajung totuși AICI.

• în primul rând – am făcut ceea ce-mi place (am fost deschisă să interacționez cu oameni, vechi sau noi, fără vreun fel de așteptări) ;
• am căutat conexiunea cu Divinitatea;
• am avut încredere în intuiția mea de moment
• la o nouă întrebare / situație ce apărea din exterior să răspund cu condiția de a-mi păstra curiozitatea naturală și în funcție de ceea ce doresc să experimentez în prezent.

Pentru că tot ce ai este momentul PREZENT!

Pare ușor. Nu e. Și te cred. Dar e un exercițiu. Pentru mine a fost greu să fac ceea ce-mi vine în mod intuitiv. De obicei gândesc, analizez opțiunile, ce rezultate ar putea să apară, dacă am chef, dacă nu e pierdere de timp, dacă n-ar fi mai bine să fac ceva util cu acel timp liber….însă știu că asta am cerut de la “viață” recent – să învăț că nu trebuie să controlez EU totul, că nu trebuie să forțez ceva ce poate nu e pentru mine în acel moment, că ceea ce am nevoie să se întâmple se va alinia pentru bine mele suprem la momentul cel mai potrivit pentru mine. De va fi plăcut sau mai puțin plăcut, asta depinde de mine, mai bine zis de abilitatea mea de a alchimiza acele trăiri și a integra lecțiile care mi se arată.

Așa că, data viitoare când simți că te lupți cu morile de vânt, că duci în spate poveri pe care nici nu mai știi de ce le-ai luat, când simți că toată lumea trage de tine și pare că TU trebuie să decizi totul în jurul tău, centrează-te, let go of everything, conectează-te cu tine, cu partea divină din tine și pune tot restul pe hold. Vezi ce se va întampla. Totul se va prăbuși? Totul va cade? Chiar ai impresia că trebuie să ții TU totul cu dinții? Vei rămâne singură? Vei ajunge pe străzi? Nu. Decât dacă ții nepărat să-ți demostrezi că ai dreptate :)))